Va aflati pe pagina : Legislatie Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar

Newsletter



Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar

print  Tipareste  |   email  Email

Parlamentul Romniei

 

Anexa la OM Nr. 5720 / 20.10.2009

METODOLOGIA FORMĂRII CONTINUE A PERSONALULUI

DIDACTIC DIN ÎNVĂłĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

 

 

Capitolul I

DISPOZIłII GENERALE

 

 

 

Art. 1 – Prezenta Metodologie reglementează cadrul general, instituţional, conceptual si procedural, prin care se realizează formarea continuă a personalului didactic, didactic auxiliar, de conducere, îndrumare si control din unităţile si instituţiile de învăţământ preuniversitar si din unităţile conexe ale acestuia, precum si din alte instituţii sau organizaţii de educaţie, componente ale sistemului de învăţământ din România, potrivit legii.

Art. 2 – Personalul încadrat în învăţământul preuniversitar pe funcţiile didactice si didactice auxiliare potrivit art. 5 si 6 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare, beneficiază de dreptul de a participa la oricare din formele de organizare a perfecţionării/formării continue prevăzute în prezenta

Metodologie.

Art. 3 – (1) Formarea personalului didactic reprezintă un proces continuu si cumulativ de dobândire si dezvoltare a competenţelor personalului didactic, care se întemeiază pe conceptul educaţiei permanente si cuprinde două componente fundamentale: formarea iniţială si formarea continuă.

(2) Formarea iniţială asigură dobândirea competenţelor si a certificărilor oficiale necesare accesului la exercitarea calificată a profesiei didactice. Acest nivel cuprinde:

a) formarea de specialitate, asigurată si certificată prin promovarea programelor de studii universitare, sau, după caz, a studiilor de specialitate de nivel liceal ori postliceal, oferite de instituţii de învăţământ autorizate sau acreditate, potrivit legii;

b) formarea psihopedagogică si didactică, de specialitate, teoretică si practică, asigurată si certificată prin promovarea programelor de studii psihopedagogice oferite de departamentele pentru pregătirea personalului didactic, respectiv de facultăţile care au în structura lor specializarea Pedagogia învăţământului primar si prescolar, din instituţiile de învăţământ superior, sau, după caz, a programelor de pregătire psihopedagogică, didactică si de specialitate organizate în instituţii de învăţământ de nivel liceal sau postliceal, abilitate să organizeze aceste programe, potrivit legii.

(3) Formarea continuă asigură actualizarea si dezvoltarea competenţelor personalului didactic, inclusiv dobândirea de noi competenţe, în funcţie de evoluţiile din planul nevoilor de educaţie si al curriculum-ului educaţional, precum si în funcţie de exigenţele privind adaptarea competenţelor personalului didactic la schimbările din structurile/procesele de educaţie. Potrivit principalelor sale destinaţii, formarea continuă vizează:

a) actualizarea si dezvoltarea, prin programe de formare/perfecţionare periodică, a competenţelor în domeniul/domeniile de specializare corespunzător funcţiilor didactice obţinute prin formarea iniţială;

b) dezvoltarea competenţelor pentru evoluţia în cariera didactică, prin sistemul de pregătire si obţinere a gradelor didactice;

c) dobândirea sau dezvoltarea competenţelor de conducere, îndrumare, control, evaluare în structurile si organizaţiile din sistemul de educaţie;

d) dobândirea de noi competenţe, prin programe de reconversie/readaptare a calificării pentru noi specializări sau/si noi funcţii didactice, altele decât cele obţinute prin formarea iniţială;

e) dobândirea unor competenţe complementare sau de extensie care lărgesc gama activităţilor si funcţiilor ce pot fi prestate de personalul didactic, respectiv predarea în sistemul E-learnig, predarea în limbi străine, consiliere educaţională si orientare în carieră, educaţia adulţilor s.a.;

f) dezvoltarea si extinderea competenţelor transversale privind rolurile sociale si dezvoltarea personală si profesională, interacţiunea si comunicarea cu mediul social si cu mediul pedagogic, asumarea de responsabilităţi privind organizarea, conducerea si îmbunătăţirea performanţei strategice a grupurilor profesionale, autocontrolul si analiza reflexivă a propriei activităţi s.a.

(4) Formarea continuă se realizează în principal prin:

a) programe si activităţi de perfecţionare a pregătirii stiinţifice, psihopedagogice si didactice sau în domeniile conducerii, îndrumării si evaluării învăţământului;

b) cursurile de pregătire si examenele pentru acordarea definitivării în învăţământ si a gradelor didactice II si I,

c) programe de conversie profesională.

(5) Formarea iniţială si formarea continuă sunt concepute ca procese interdependente, între care se stabilesc interacţiuni si pârghii de autoreglare menite să adapteze permanent formarea personalului didactic la dinamica evoluţiilor proceselor/sistemelor de educaţie.

Art. 4 – (1) Potrivit prezentei Metodologii, formarea continuă a personalului didactic se întemeiază pe modelul abordării prin competenţe si pe conceptul de dezvoltare cumulativă a nivelului de competenţă a personalului didactic. Nivelul de competenţă vizat prin programele si activităţile de formare continuă/perfecţionare este evaluat în funcţie de:

a) capacitatea cadrului didactic de a mobiliza, a combina si a utiliza în mod autonom capacităţile de cunoastere, deprinderile si competenţele generale si cele profesionale în acord cu diversele cerinţe specifice unui anumit context, situaţii sau probleme;

b) capacitatea cadrului didactic de a face faţă schimbării, situaţiilor complexe si neprevăzute.

(2) Descrierea competenţelor, pe domenii si categorii este prezentată în Anexa 1 la prezenta metodologie.

 

 

Capitolul II

SISTEMUL NAłIONAL DE FORMARE CONTINUĂ A PERSONALULUI DIDACTIC

DIN ÎNVĂłĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

 

 

Secţiunea 1

Instituţii, organizaţii si structuri

 

 

 

Art. 5 – (1) Formarea continuă a personalului didactic din învăţământul preuniversitar se realizează printr-un sistem de instituţii, organizaţii si structuri ale acestora, între care se stabilesc relaţii ierarhice si relaţii funcţionale menite să asigure coerenţa, compatibilitatea si respectarea standardelor de calitate în proiectarea, realizarea si evaluarea programelor de formare continuă la nivel naţional.

(2) Din punctul de vedere al poziţiei si funcţiilor cu care sunt abilitate instituţiile, organizaţiile si structurile ce îl alcătuiesc, sistemul naţional de formare continuă a personalului didactic din învăţământul preuniversitar cuprinde:

a) instituţii si structuri ale acestora cu funcţii de reglementare, coordonare, finanţare, evaluare, acreditare si monitorizare a programelor de formare continuă, menţionate la alin. (3), lit. a) si b);

b) instituţii, organizaţii si structuri ale acestora cu funcţii de organizare si realizare a programelor si activităţilor de formare continuă, având statul de furnizori de programe de formare continuă a personalului didactic, menţionate la alin. (3), lit. c) - n);

(3) Sistemul naţional al instituţiilor, organizaţiilor si structurilor prin care se realizează formarea continuă a personalului didactic din învăţământul preuniversitar cuprinde:

a) Ministerul Educaţiei, Cercetării si Inovării, prin direcţiile de profil;

b) Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar;

c) Institutul de Stiinţe ale Educaţiei;

d) Centrul Naţional pentru Curriculum si Evaluare în Învăţământul Preuniversitar;

e) Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional si Tehnic;

f) instituţiile de învăţământ superior acreditate, centre de formare/perfecţionare a personalului didactic din învăţământul preuniversitar;

g) inspectoratele scolare judeţene si al municipiului Bucuresti;

h) casele corpului didactic din judeţe si din municipiul Bucuresti;

i) unităţile de învăţământ preuniversitar - centre de perfecţionare abilitate de Ministerul Educaţiei, Cercetării si Inovării;

j) Palatul Naţional, palatele judeţene si cluburile copiilor si elevilor;

k) federaţiile sportive naţionale;

l) fundaţii, asociaţii profesionale si organizaţii nonguvernamentale care au ca obiect de activitate pregătirea, perfecţionarea si dezvoltarea profesională a personalului didactic si didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar;

m) structurile organizatorice/instituţionale abilitate pentru implementarea programelor internaţionale la care România este parte sau a programelor cu finanţare internaţională

al căror beneficiar este Ministerul Educaţiei, Cercetării si Inovării;

n) alţi furnizori de programe de formare continuă, acreditaţi potrivit legii.

(4) Formarea continuă a personalului didactic poate fi realizată si prin structuri instituţionale internaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei, Cercetării si Inovării, care au ca obiect de activitate pregătirea, perfecţionarea si dezvoltarea profesională a personalului didactic din învăţământul preuniversitar.

Art. 6 – Ministerul Educaţiei, Cercetării si Inovării, prin direcţiile si structurile de specialitate, are următoarele atribuţii:

a) elaborează politici si strategii în domeniul formării iniţiale si continue a cadrelor didactice;

b) elaborează metodologii specifice evoluţiei si dezvoltării în cariera didactică;

c) evaluează, acreditează, finanţează si monitorizează programele si activităţile de formare continuă a personalului didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare si control/consiliere si evaluare din învăţământul preuniversitar.

Art.7 – (1) Instituţiile de învăţământ superior, centre de formare/perfecţionare a

personalului didactic din învăţământul preuniversitar, abilitate de Ministerul Educaţiei,

Cercetării si Inovării, realizează formarea continuă prin următoarele tipuri de programe si

activităţi:

a) examenele de definitivare în învăţământ si de obţinere a gradelor didactice II si I,

inclusiv prin cursurile de pregătire a acestora;

b) programe/stagii de perfecţionare periodică, o dată la cinci ani, prevăzute la art. 33,

alin. (1) din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si

completările ulterioare, pentru personalul didactic din învăţământul prescolar, primar,

secundar si postliceal;

4

c) programe de formare/dezvoltare a competenţelor personalului de conducere, de

îndrumare si control din învăţământul preuniversitar;

d) programe de dezvoltare profesional-stiinţifică a personalului didactic, prin studii

universitare de masterat si doctorat, autorizate sau acreditate potrivit legii;

e) programe de conversie profesională pentru personalul didactic cu studii superioare,

prin cursuri de nivel universitar sau postuniversitar, potrivit metodologiei aprobate de

Ministerul Educaţiei, Cercetării si Inovării;

f) alte programe de perfecţionare stiinţifică, didactică si psihopedagogică sau pentru

dobândirea unor competenţe complementare care lărgesc gama activităţilor si

funcţiilor ce pot fi prestate de personalul didactic, respectiv consiliere educaţională si

orientare în carieră, asistenţă socială scolară, educaţia adulţilor, expertiză în evaluarea

educaţională s.a.

(2) În instituţiile de învăţământ superior, centre de formare/perfecţionare, programele de

formare continuă a personalului didactic se realizează după cum urmează:

a) prin facultăţile, departamentele si catedrele de profil, pentru perfecţionarea pregătirii

de specialitate;

b) prin departamentele sau catedrele de pregătire a personalului didactic, pentru

perfecţionarea pregătirii metodice si psihopedagogice;

c) prin departamentele pentru pedagogia învăţământului primar si prescolar si prin

facultăţile care au în structura lor specializarea Pedagogia învăţământului primar si

prescolar, pentru perfecţionarea personalului didactic din învăţământul primar si

prescolar.

(3) Instituţiile de învăţământ superior, centre de formare/perfecţionare, pot organiza

programele enumerate la aliniatul (1) în domeniile de specializare si pentru categoriile de

personal didactic pentru care au obţinut aprobările legale, respectiv:

a) pentru organizarea examenelor de definitivare în învăţământ si de obţinere a gradelor

didactice II si I, precum si a programelor prevăzute la alin. (1), lit. c), e) si f) este

necesară aprobarea din partea direcţiei de specialitate din Ministerul Educaţiei,

Cercetării si Inovării;

b) pentru organizarea programelor prevăzute la alin. (1), lit. b), sau a programelor

menţionate la lit. c) si f) si care sunt recunoscute cu credite profesionale transferabile

în sistemul de perfecţionare periodică, o dată la cinci ani, este necesară acreditarea din

partea Centrului Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar.

Art. 8 – Inspectoratele scolare judeţene/al municipiului Bucuresti coordonează, la

nivelul judeţului/municipiului Bucuresti, activitatea de formare continuă/perfecţionare a

personalului didactic, realizată prin:

a) activităţi metodico-stiinţifice si psihopedagogice, organizate la nivelul unităţilor de

învăţământ sau pe grupe de unităţi, respectiv comisii metodice, catedre si cercuri

pedagogice;

b) sesiuni metodico-stiinţifice de comunicări;

c) schimburi de experienţă pe probleme de specialitate si psihopedagogice;

d) inspecţii curente si inspecţii speciale pentru definitivarea în învăţământ si acordarea

gradele didactice II si I.

Art. 9 – (1) Casa Corpului Didactic, centru de resurse si documentare, organizează

activităţi de formare a personalului didactic, didactic auxiliar si a personalului de conducere,

de îndrumare si de control din învăţământul preuniversitar.

(2) La nivelul fiecărui judeţ, Casa Corpului Didactic iniţiază si organizează activităţi de

formare continuă, stiinţifice, metodice si culturale incluse în Oferta de programe a instituţiei,

avizată anual de direcţia de specialitate din Ministerul Educaţiei, Cercetării si Inovării.

5

(3) Casa Corpului Didactic, în calitate de furnizor de programe de formare continuă,

propune spre acreditare, la Centrul Naţional de Formare a Personalului Didactic din

Învăţământul Preuniversitar, programe de perfecţionare proprii, sau/si în parteneriat cu

instituţii cu atribuţii în domeniul educaţiei si cercetării.

(4) La solicitarea Ministerul Educaţiei, Cercetării si Inovării, casa corpului didactic

organizează si realizează diferite tipuri de programe: stagii, cursuri, sesiuni pentru formarea

personalului didactic, didactic auxiliar si a personalului de conducere, de îndrumare si de

control din învăţământul preuniversitar.

Art. 10 – (1) Instituţiile/unităţile de învăţământ liceal si postliceal, centre de

formare/perfecţionare, abilitate de Ministerul Educaţiei, Cercetării si Inovării, realizează

formarea continuă prin:

a) examenele de definitivare în învăţământ si de obţinere a gradelor didactice II si I,

inclusiv prin cursurile de pregătire a acestora, pentru personalul didactic cu studii de

nivel liceal sau postliceal;

b) stagii de formare continuă pe parcursul a cinci ani, prevăzute la art. 33, alin. (1) din

Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările

ulterioare, pentru personalul didactic cu studii de nivel liceal sau postliceal;

c) programe de conversie profesională pentru personalul didactic cu studii de nivel liceal

si postliceal, potrivit metodologiei aprobate de Ministerului Educaţiei, Cercetării si

Inovării;

d) alte programe de perfecţionare de specialitate, metodică si psihopedagogică a

personalului didactic.

(2) Instituţiile de învăţământ liceal sau postliceal, centre de formare/perfecţionare, pot

organiza programele enumerate la aliniatul (1) în domeniile de specializare si pentru

categoriile de personal didactic pentru care au obţinut aprobarea din partea direcţiei de

specialitate din Ministerul Educaţiei, Cercetării si Inovării sau, după caz, acreditarea din

partea Centrului Naţional de Formarea Personalului Didactic din învăţământul preuniversitar.

Art. 11 – (1) Palatul Naţional al Copiilor organizează programe de perfecţionare

specifice pentru personalul didactic din palatele judeţene si cluburile copiilor si elevilor,

inclusiv programe de perfecţionare periodică, o dată la cinci ani, cu condiţia de a obţine

acreditarea din partea Centrului Naţional de Formarea Personalului Didactic din învăţământul

preuniversitar.

(2) Palatele judeţene si cluburile copiilor si elevilor pot organiza programe de

perfecţionare a personalului didactic din aceste instituţii, pentru acele domenii de activitate în

care au performanţe deosebite si dispun de resursele umane si logistice necesare.

Secţiunea 2

Forme de organizare

Art. 12 – (1) Principalele forme de organizare a formării continue/perfecţionării

personalului didactic din învăţământul preuniversitar sunt:

a) activităţile metodico-stiinţifice si psihopedagogice, realizate la nivelul unităţii de

învăţământ sau pe grupe de unităţi, respectiv comisii metodice, catedre si cercuri

pedagogice;

b) sesiunile metodico-stiinţifice de comunicări, simpozioane si schimburi de experienţă

pe probleme de specialitate si psihopedagogice;

c) stagiile periodice de informare stiinţifică de specialitate si în domeniul stiinţelor

educaţiei;

6

d) cursurile organizate de societăţi stiinţifice si alte organizaţii profesionale ale

personalului didactic;

e) cursurile de perfecţionare a pregătirii de specialitate, metodice si psihopedagogice;

f) stagii/programe realizate prin activităţi de mentorat pentru dezvoltarea profesională;

g) cursurile de pregătire si examenele pentru obţinerea definitivării în învăţământ sau a

gradelor didactice;

h) cursurile de pregătire si perfecţionare pentru personalul de conducere, de îndrumare si

de control, potrivit unor programe specifice;

i) bursele de perfecţionare si stagiile de studiu si documentare, realizate în ţară si în

străinătate;

j) cursurile postuniversitare de specializare;

k) studiile universitare de masterat;

l) studiile universitare de doctorat.

(2) Programele de conversie profesională intră în atribuţiile instituţiilor de învăţământ

superior si se desfăsoară în baza unor norme metodologice specifice.

(3) Evaluarea si validarea achiziţiilor dobândite de personalul didactic prin diferite

programe si forme de organizare a formării continue/perfecţionării se efectuează prin sistemul

de recunoastere, echivalare si acumulare a creditelor profesionale transferabile.

Art. 13 – (1) Personalul didactic, precum si personalul de conducere, de îndrumare si

control din învăţământul preuniversitar participă, o dată la 5 ani, la un program de

perfecţionare.

(2) Pentru îndeplinirea condiţiei menţionată la alin. (1), personalul didactic din

învăţământul preuniversitar trebuie să acumuleze la intervale de 5 ani un minium de 90 de

credite profesionale transferabile. Acestea se pot obţine prin:

a) participarea la un program de perfecţionare o dată la 5 ani, de 30-90 de credite,

acreditat de Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul

Preuniversitar;

b) participarea la alte programe si forme de organizare a perfecţionării/formării continue

a personalului didactic, dintre cele prevăzute la art. 12, alin. (1) si (2).

Art. 14 – (1) Programele de perfecţionare o dată la 5 ani, prevăzute la art. 33 (1) din

Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările

ulterioare, asigură dezvoltarea profesională sistematică a personalului didactic si sunt

integrate în sistemul de recunoastere, echivalare si acumulare a creditelor profesionale

transferabile.

(2) Condiţia participării la un program de perfecţionare o dată la 5 ani se consideră

integral îndeplinită în următoarele situaţii:

a) pentru personalul didactic care a obţinut, în intervalul respectiv, definitivarea în

învăţământ sau un grad didactic;

b) pentru personalul didactic din învăţământul prescolar si din învăţământul general

obligatoriu care a absolvit, în intervalul respectiv, studii universitare de masterat, în

domeniul de specialitate sau în domeniul Stiinţele educaţiei, conform Legii 288/2004

privind organizarea studiilor universitare, cu modificările si completările ulterioare, cu

condiţia ca suma creditelor la licenţă si masterat să fie de cel puţin 300 de credite;

c) pentru personalul didactic din învăţământul prescolar si din învăţământul general

obligatoriu care a absolvit, în intervalul respectiv, studii universitare de masterat, în

domeniul de specialitate sau în domeniul Stiinţele educaţiei pentru care nu este

menţionat numărul de credite;

d) pentru personalul didactic care a absolvit, în intervalul respectiv, studii universitare de

doctorat în domeniul de specialitate sau în domeniul Stiinţele educaţiei, conform Legii

7

288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările si completările

ulterioare;

e) pentru personalul didactic care a absolvit, în intervalul respectiv, un program de

conversie profesională în învăţământ prin studii postuniversitare cu durata de

minimum 3 semestre;

f) pentru personalul didactic care a absolvit, în intervalul respectiv, un curs

postuniversitar didactic cu durata de trei semestre.

(3) În cazul personalului didactic care nu se află în nici una dintre situaţiile menţionate la

alin. (2) este obligatorie obţinerea, în intervalul de 5 ani, a cel puţin 30 de credite dintr-un

program de formare continuă acreditat de Centrul Naţional de Formare a Personalului din

Învăţământul Preuniversitar. Diferenţa până la cele 90 de credite menţionate la art. 13 alin. (2)

poate fi acoperită prin acumularea de credite profesionale pe baza următoarelor echivalări:

a) se echivalează cu 60 de credite absolvirea, în intervalul respectiv, a unui curs

postuniversitar didactic cu durata de 2 semestre;

b) se echivalează cu 45 de credite absolvirea, în intervalul respectiv, a unui curs

postuniversitar profesional în specialitate cu durata de 3 semestre;

c) se echivalează cu 30 de credite absolvirea, în intervalul respectiv, a unui curs

postuniversitar profesional în specialitate cu durata de 2 semestre sau a unui curs

postuniversitar didactic cu durata de 1 semestru.

d) se echivalează cu 10 de credite absolvirea, în intervalul respectiv, a unui curs

postuniversitar profesional în specialitate cu durata de 1 semestru.

Art. 15 – (1) Programele si activităţile de perfecţionare prevăzute la art. 12, lit. c)-i) pot fi

organizate în forme de învăţământ flexibile, adaptate obiectivelor si conţinuturilor formării,

precum si posibilităţilor si cerinţelor participanţilor, respectiv:

a) prin cursuri cu frecvenţă, organizate modular, în perioada vacanţelor scolare, în zilele

nelucrătoare sau în zile lucrătoare alocate în mod special activităţilor de perfecţionare;

b) în sistemul învăţământului la distanţă, prin utilizarea platformelor E-learning si a

suporturilor electronice, combinate cu orientarea si asistarea învăţării prin procedurile

de tutoriat;

c) prin cursuri fără frecvenţă organizate de instituţii de învăţământ superior, combinate

cu consultaţii periodice, potrivit opţiunilor participanţilor;

d) prin alte forme de organizare care combină învăţarea asistată de formatori prin cursuri,

seminarii, laboratoare si activităţi practice comune, cu învăţarea prin studiul individual

si activitatea independentă a participanţilor.

(2) Programele de studii universitare de masterat si doctorat se desfăsoară în formele de

învăţământ pentru care instituţia de învăţământ superior a obţinut acreditarea.

(3) Pachetul, respectiv numărul de credite profesionale transferabile corespunzător unui

anumit tip de program este acelasi, indiferent de forma de învăţământ în care se desfăsoară

programul respectiv.

Art. 16 – (1) Activităţile metodico-stiinţifice si psihopedagogice la nivelul unităţii de

învăţământ sunt organizate si realizate prin catedre si comisii metodice.

(2) În învăţământul secundar, catedrele/comisiile metodice se constituie pe discipline de

studiu, pe grupuri de discipline înrudite sau pe arii curriculare.

(3) O catedră/comisie metodică se constituie, în cadrul aceleiasi unităţi de învăţământ, din

cel puţin patru cadre didactice. Atunci când numărul cadrelor didactice din unitatea de

învăţământ este mai mic, catedra/comisia metodică se constituie pe grupuri de scoli.

(4) În învăţământul primar, catedrele/comisiile metodice se constituie pe clase, respectiv

ani de studiu, pe grupuri de clase sau pe întregul ciclu de învăţământ. O catedră/comisie

metodică se constituie, în cadrul aceleiasi unităţi de învăţământ, din cel puţin patru cadre

8

didactice. Atunci când numărul cadrelor didactice din unitatea de învăţământ este mai mic,

catedra/comisia metodică se constituie pe grupuri de scoli.

(5) În învăţământul prescolar, catedrele/comisiile metodice se constituie pe grupe de

prescolari sau pe întregul ciclu de învăţământ. O catedră/comisie metodică se constituie, în

cadrul aceleiasi unităţi de învăţământ, din cel puţin patru cadre didactice. În grădiniţele din

mediul urban cu număr mare de cadre didactice, comisiile metodice se organizează, de

preferinţă, cu educatoarele care funcţionează la aceleasi grupe de copii. Atunci când numărul

cadrelor didactice din unitatea de învăţământ este mic, catedra/comisia metodică se constituie

pe grupuri de grădiniţe

(6) Activităţile metodico-stiinţifice desfăsurate în cadrul catedrelor/comisiilor metodice

vizează obiective si conţinuturi care au impact nemijlocit asupra procesului de învăţământ

desfăsurat în scoală si sunt centrate pe principalele demersuri pedagogice, respectiv: analiza,

proiectarea, realizarea, evaluarea si ameliorarea/dezvoltarea procesului. Principalele

demersuri si activităţi prin care catedrele/comisiile metodice contribuie la formarea

continuă/perfecţionarea personalului didactic constau în:

a) analiza nevoilor de educaţie, generale si specifice, comune si speciale si stabilirea

priorităţilor pe baza cărora se proiectează procesul de învăţământ;

b) analiza resurselor educaţionale si formularea modului în care acestea vor fi distribuite

si utilizate la nivelul concret al scolii si al claselor de elevi/grupelor de prescolari;

c) analiza contextului social si pedagogic specific în care se desfăsoară procesul de

învăţământ;

d) analiza claselor de elevi/grupelor de prescolari sub aspectul rezultatelor anterioare ale

învăţării si determinarea condiţiilor iniţiale de la care se porneste în fiecare etapă a

procesului de învăţământ, respectiv la început de ciclu, de an scolar, de semestru, la

începutul unui capitol nou din programa scolară;

e) definirea operaţională a obiectivelor educaţionale sau/si a competenţelor vizate prin

procesul de învăţământ;

f) organizarea, structurarea logică si transpunerea psihopedagogică a conţinuturilor

predării si învăţării, în funcţie de particularităţile vârstei psihologice si scolare a

elevilor si de particularităţile fiecărei clase de elevi/grupe de prescolari;

g) alegerea, analiza si evaluarea strategiilor didactice, a metodelor, tehnicilor si

instrumentelor de predare-învăţare si aplicarea acestora la particularităţile disciplinelor

de învăţământ si ale claselor de elevi/grupelor de prescolari.

h) alegerea, construirea si validarea metodelor si instrumentelor de evaluare formativă si

de evaluare sumativă a elevilor si de evaluare a rezultatelor procesului de învăţământ;

i) stabilirea si aplicarea pârghiilor si mijloacelor de autoreglare si ameliorare a

procesului de învăţământ în funcţie de rezultatele evaluării din fiecare etapă;

j) extinderea si aprofundarea cunostinţelor de specialitate si psihopedagogice si

integrarea acestora în demersuri de investigare, de evaluare si analiză critică a

teoriilor, abordărilor, principiilor privind educaţia.

(7) Principalele modalităţi de organizare si desfăsurare a activităţii catedrelor/comisiilor

metodice sunt:

a) dezbaterile de grup;

b) întocmirea si prezentarea de referate cu conţinut de specialitate, didactic sau

psihopedagogic;

c) elaborarea, punerea în practică si valorificarea unor proiecte de cercetare realizate

individual sau în echipă;

d) recenzii si prezentare de carte;

e) sesiuni de comunicări stiinţifice;

f) schimburi de experienţă, asistarea si evaluarea lecţiilor;

g) activităţi practice cu rol demonstrativ sau aplicativ.

9

(8) Activităţile de perfecţionare sunt incluse în programul de activitate al catedrei/

comisiei metodice, întocmit anual si actualizat semestrial. În cazul catedrelor/comisiilor

metodice constituite pe grupuri de scoli, programul de activitate trebuie să cuprindă activităţi

organizate succesiv, în mod echilibrat, în fiecare din unităţile de învăţământ componente.

(9) Celelalte aspecte privind organizarea, funcţionarea si conducerea catedrelor/comisiilor

metodice sunt reglementate prin Regulamentul de Organizare si Funcţionarea a Unităţilor de

Învăţământ Preuniversitar.

Art. 17 – (1) Activităţile metodico-stiinţifice si psihopedagogice la nivel local, zonal sau

judeţean sunt organizate si realizate prin cercurile pedagogice. Acestea reunesc educatoare,

învăţători, maistri-instructori, profesori, responsabili ai comisiilor metodice, directori, cadre

didactice încadrate în centrele de asistenţă psihopedagogică, în casele corpului didactic, în

învăţământul special, în palate si cluburi ale copiilor etc. dintr-o localitate, dintr-o zonă, sau la

nivel de judeţ.

(2) Un cerc pedagogic se constituie ca structură distinctă cu condiţia ca numărul

membrilor să nu fie mai mic de 25 si mai mare de 50 de cadre didactice.

(3) În funcţie de numărul cadrelor didactice si de structura reţelei scolare, cercurile

pedagogice se pot constitui pe cicluri de învăţământ, respectiv prescolar, primar, gimnazial

etc., pe tipuri sau profiluri de unităţi, respectiv învăţământ special, învăţământ tehnic si

profesional, învăţământ de artă si sportiv, cluburi ale elevilor etc., iar în cadrul acestora pe

discipline sau grupuri de discipline.

(4) Stabilirea structurii si coordonarea activităţii cercurilor pedagogice sunt atribuţii ale

inspectoratelor scolare judeţene/al municipiului Bucuresti.

(5) Activitatea cercurilor pedagogice se desfăsoară în sesiuni, de două ori în cursul unui

an scolar.

(6) Cercurile pedagogice sunt foruri de sinteză, de evaluare a rezultatelor procesului de

învăţământ si a factorilor care determină eficienţa acestuia, de comunicare si valorificare a

experienţelor didactice si concluziilor cercetării pedagogice efectuată de cadrele didactice, de

evaluare critică si constructivă a metodelor de predare învăţare, a conţinuturilor si modurilor

de organizare a procesului educaţional, de lansare a unor proiecte educaţionale cu impact la

nivel zonal si judeţean.

Capitolul III

EVOLUłIA ÎN CARIERĂ PRIN DEFINITIVAREA ÎN ÎNVĂłĂMÂNT

SI OBłINEREA GRADELOR DIDACTICE II SI I

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

Art. 18 – (1) Procesul de acordare a gradelor didactice marchează evoluţia în carieră a

personalului didactic în acord cu noul Cadru Naţional al Calificărilor si cu standardele

ocupaţionale asociate specializărilor didactice, precum si în conformitate cu noile tendinţe

privind dezvoltarea resurselor umane si asigurarea calităţii în educaţie.

(2) Acordarea definitivării în învăţământ semnifică recunoasterea competenţelor minime

acceptabile dobândite de către o persoană care a optat pentru cariera didactică si care

garantează, în acest fel, că dispune de pregătirea necesară pentru exercitarea profesiei

didactice si poate intra pe o rută de profesionalizare ascendentă.

(3) Acordarea gradului didactic II semnifică dobândirea de către cadrul didactic a unui

plus de profesionalizare, confirmat de rezultatele obţinute la probe special concepute pentru a

10

pune în evidenţă valoarea adăugată achiziţionată în intervalul parcurs de la obţinerea

definitivării.

(4) Acordarea gradului didactic I semnifică dobândirea de către cadrul didactic a unui

nivel înalt de maturitate profesională si expertiză, care îl recomandă ca pe un generator de

bune practici în mediul educaţional scolar.

Art. 19 – (1) Definitivarea în învăţământ si gradele didactice II si I pot fi obţinute de

personalul didactic de predare care îndeplineste condiţiile privind studiile de specialitate,

pregătirea psihopedagogică, vechimea la catedră si performanţele profesionale, conform art.

7, 34, 35, 36, 37, 42 si 43 din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu

modificările și completările ulterioare, art. 68 din Legea învăţământului 84/1995 republicată,

cu modificările și completările ulterioare.

(2) În stabilirea vechimii efective la catedră se vor avea în vedere următoarele precizări cu

caracter general:

a) Condiţiile de vechime necesare înscrierii la examenele de definitivare si grade

didactice se referă la vechimea la catedră si nu se confundă cu vechimea în muncă

recunoscută ca vechime în învăţământ în vederea stabilirii drepturilor salariale. Pentru

vechimea la catedră se ia în calcul perioada în care s-a prestat activitate efectivă de

predare, ca personal didactic calificat, respectiv absolvirea studiilor de specialitate cu

examen de diplomă sau de licenţă, după caz, si îndeplinirea condiţiei impuse de art. 68

din Legea 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

b) Cadrele didactice încadrate în învăţământul preuniversitar particular beneficiază de

recunoasterea vechimii la catedră, necesare pentru obţinerea definitivării în învăţământ

si a gradelor didactice II si I, de la data obţinerii autorizaţiei de fucţionare provizorie

de către unitatea scolară respectivă, conform legislaţiei în vigoare;

c) Pentru funcţia didactică de maistru-instructor vechimea de predare la catedră necesară

înscrierii la examenul pentru obţinerea definitivării în învăţământ, se calculează de la

data absolvirii cu diplomă a unei scoli post liceale în domeniu/scoala de maistri.

d) Perioada de suspendare a contractului individual de muncă nu se consideră vechime la

catedră, ci doar vechime în învăţământ.

e) Perioada concediului de maternitate este considerată vechime la catedră.

(3) Educatoarelor si învăţătorilor cu studii medii, absolvenţi de licee pedagogice sau scoli

postliceale, institutorilor, precum si profesorilor pentru învăţământul primar si prescolar,

absolvenţi ai studiilor de licenţă în specializarea Pedagogia învăţământului primar si

prescolar, li se consideră îndeplinită condiţia prevăzută la art. 68 din Legea învăţământului nr.

84/ 1995 republicată, cu modificările si completările ulterioare, dacă îndeplinesc condiţiile

Ordinului de ministru 4316/2008 privind aprobarea programului de studii psihopedagogice în

vederea certificării pentru profesia didactică prin Departamentul pentru Pregătirea

Personalului Didactic.

Art. 20 – (1) Examenele pentru obţinerea definitivării în învăţământ si a gradelor

didactice se organizează distinct pentru fiecare funcţie didactică de predare, dintre funcţiile

didactice stabilite pe niveluri de învăţământ si pe tipuri de unităţi scolare sau conexe, potrivit

prevederilor art. 151 alin (1), literele a)-e) din Legea învăţământului 84/1995 republicată, cu

modificările si completările ulterioare si ale art. 5 alin. (1) si (2) din Legea 128/1997 privind

Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Se consideră funcţie didactică de predare acea funcţie didactică pentru care se

constituie normă didactică de predare-învăţare, de instruire practică si de evaluare potrivit art.

42 si art. 43 din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si

completările ulterioare.

11

Art. 21 – (1) Definitivarea în învăţământ si gradele didactice II si I pot fi obţinute, în

cadrul fiecărei funcţii didactice, la specializarea pe care cadrul didactic o predă, sau la una

dintre specializările înscrise pe diplomele pe care le deţine, conform Centralizatorului privind

disciplinele de învăţământ, domeniile si specializările, precum si probele de concurs, valabil

pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar.

(2) În cazul în care cadrul didactic a dobândit două sau mai multe specializări,

definitivarea în învăţământ si gradele didactice obţinute la una dintre acestea sunt recunoscute

pentru oricare dintre specializările înscrise pe diplome. Cadrul didactic se poate înscrie la

obţinerea gradului didactic superior în una dintre specializările deţinute, indiferent de

specializările la care a obţinut gradele inferioare, conform ordinului ministrului 4561/2005,

privind recunoasterea definitivării în învăţământ si a gradelor didactice II si I potrivit

prevederilor Legii 128 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările

ulterioare.

(3) Personalului didactic de predare cu diplomă de absolvire a învăţământului universitar

de scurtă durată, precum si educatoarelor, învăţătorilor, institutorilor si maistrilor instructori

care, ulterior obţinerii gradelor didactice, au absolvit studii universitare cu diplomă de licenţă,

respectiv de master, li se recunosc gradele didactice obţinute, inclusiv în cazul în care au

trecut prin concurs în învăţământul liceal sau postliceal sau ca urmare a pretransferării la

cerere si transferării personalului didactic disponibilizat prin restrângere de activitate sau prin

desfiinţarea unor unităţi scolare.

(4) Personalului didactic care a obţinut definitivarea în învăţământ pentru o anumită

funcţie didactică, i se recunoaste definitivarea pentru oricare dintre celelalte funcţii didactice,

dacă îndeplineste condiţiile de studii necesare ocupării funcţiilor didactice respective.

(5) Cadrele didactice încadrate în scolile de aplicaţie si în centrele de limbi străine, care

îndeplinesc condiţiile art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul

personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare, pot obţine definitivarea în

învăţământ sau gradele didactice în condiţiile stabilite de lege si de ordinele ministrului

educaţiei. Inspectoratele scolare judeţene/al municipiului Bucuresti iau în evidenţă cadrele

didactice din scolile de aplicaţie si din centrele de limbi străine care doresc să obţină

definitivarea în învăţământ sau gradele didactice II si I.

(6) Aprecierea anuală si calificativul acordate pentru activitatea managerială nu reprezintă

o condiţie pentru înscrierea si susţinerea examenelor de acordare a definitivării în învăţământ

si a gradelor didactice II si I, pentru personalul didactic care îndeplineste funcţii de conducere,

îndrumare si control în sistemul de învăţământ preuniversitar sau funcţii publice. În acest caz

vor fi luate în considerare calificativele acordate pentru funcţia didactică de predare.

Art. 22 - (1) Probele de examen pentru obţinerea definitivării în învăţământ si a gradelor

didactice II si I se stabilesc pe funcţii didactice, stabilite potrivit legii, si sunt unice la nivel

naţional si obligatorii pentru toate instituţiile/centrele de perfecţionare abilitate să organizeze

aceste examene.

(2) Programele pe baza cărora se desfăsoară probele de examen se aprobă prin ordin al

ministrului educaţiei si sunt valabile la nivel naţional. În cazul în care, la anumite discipline,

cu un caracter specific pronunţat, nu există programe aprobate prin ordin al ministrului

educaţiei, instituţiile/centrele organizatoare a examenelor vor propune spre aprobare

Ministerului Educaţiei, Cercetării si Inovării programele pentru disciplinele respective.

Art. 23 – (1) Cadrele didactice înscrise la examenele pentru acordarea definitivării si

gradelor didactice pot participa la programe de pregătire organizate de centrele de

perfecţionare, în vederea susţinerii acestor examene.

(2) Programele de pregătire pentru examenele de acordare definitivării în învăţământ si a

gradului didactic II cuprind cursuri si activităţi aplicative, respectiv seminarii, laboratoare, în

domeniile specialităţii, didacticii specialităţii si pedagogiei si psihologiei educaţiei, în

concordanţă cu programele disciplinelor pe baza cărora se desfăsoară examenele.

12

(3) Pentru gradul didactic I, programele de pregătire cuprind teme privind abordările

actuale în specialitate si didactica specialităţii, precum si un modul tematic privind

metodologia cercetării si managementul proiectelor de cercetare în stiinţele educaţiei.

(4) Programele de pregătire se organizează pe durata a două săptămâni, cu o medie de 40

de ore de activităţi didactice pe săptămână, repartizate în una sau două etape în perioada

vacanţelor scolare. Pentru definitivarea în învăţământ si gradul didactic II , aceste programe se

organizează în anul scolar în care se desfăsoară examenele. Pentru gradul didactic I, aceste

programe se organizează după desfăsurarea colocviului de admitere, până la începutul anului

scolar următor.

(5) În instituţiile de învăţământ superior centre de perfecţionare, finanţarea programelor

de pregătire pentru examenele de acordare definitivării în învăţământ si a gradelor didactice

II si I se asigură din fondurile alocate de la bugetul de stat corespunzătoare coeficientului de

0,4 aplicat la numărul de studenţi echivalenţi, potrivit procedurilor aplicate de Consiliul

Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS), în limita sumelor disponibile.

(6) În instituţiile de învăţământ preuniversitar centre de perfecţionare, finanţarea

programelor de pregătire pentru examenele de acordare definitivării în învăţământ si a

gradelor didactice II si I se asigură din fondurile alocate inspectoratelor scolare judeţene/al

municipiului Bucuresti de către Ministerul Educaţiei, Cercetării si Inovării, pentru activităţile

de perfecţionare a personalului didactic, în limita sumelor disponibile.

Art. 24 – (1) Toate operaţiile privind desfăsurarea si evaluarea probelor scrise si orale din

cadrul examenelor pentru acordarea definitivării în învăţământ si a gradului didactic II se

efectuează numai în instituţia de învăţământ centru de perfecţionare care organizează

examenele, sub coordonarea comisiilor de examinare din centrul de perfecţionare respectiv.

Accesul altor persoane la examene este permis numai în baza unei împuterniciri date de

conducerea centrului de perfecţionare organizator sau de Ministerul Educaţiei, Cercetării si

Inovării si numai pentru a se urmări procesul de organizare si de desfăsurare a examenelor,

fără a se interveni în desfăsurarea acestora.

(2) Răspunderea pentru respectarea procedurilor de desfăsurare a probelor de examen

pentru definitivarea în învăţământ si acordarea gradelor didactice II si I revine presedintelui

comisiei de examinare si fiecărui membru al acesteia.

Art. 25 – (1) Documentele primare ale examenelor pentru definitivarea în învăţământ si

acordarea gradului didactic II, respectiv subiectele si baremele la probele scrise, lucrările

scrise ale candidaţilor, borderourile cu notele acordate de profesorii examinatori, biletele la

probele orale, sunt păstrate la secretariatele instituţiilor de învăţământ organizatoare pe o

durată de un an de la data desfăsurării examenelor.

(2) Lucrările metodico-stiinţifice pentru gradul didactic I sunt păstrate în arhiva

catedrelor, departamentelor sau, după caz, a facultăţilor din cadrul instituţiilor de învăţământ

organizatoare pe o durată de minimum 5 ani de la data desfăsurării probei de susţinere publică

a acestora.

(3) Documentele care atestă rezultatele examenelor si pe baza cărora se acordă

certificatele de acordare a definitivării în învăţământ si gradelor didactice, precum si

documentele de evidenţă a eliberării certificatelor se păstrează în arhiva instituţiilor de

învăţământ organizatoare pe o durată cuprinsă între 5 si 50 de ani sau permanent. Din această

categorie fac parte:

a) tabelele nominale cu componenţa comisiilor de examinare pentru probele orale si

scrise din cadrul examenului pentru definitivarea în învăţământ si gradul didactic II si

pentru inspecţia specială si susţinerea lucrării metodico-stiinţifice pentru gradul

didactic I;

b) copiile autentificate de conducerea unităţii de învăţământ ce deţine registrul de

inspecţii care conţine originalul după procesele verbale de inspecţie specială pentru

13

definitivarea în învăţământ si gradul didactic II si după rapoartele scrise întocmite la

inspecţia specială si susţinerea lucrării metodico-stiinţifice pentru gradul didactic I;

c) referatele de acceptare a lucrărilor metodico-stiinţifice;

d) cataloagele de examen;

e) tabelele nominale cu personalul didactic care a promovat examenele pentru acordarea

definitivării în învăţământ sau a gradelor didactice II si I întocmite de centrele de

perfecţionare si înaintate, spre validare prin ordin al ministrului, Ministerului

Educaţiei, Cercetării si Inovării;

f) documentele primite de la Ministerului Educaţiei, Cercetării si Inovării privind

validarea prin ordin al ministrului a acordării definitivării si gradelor didactice;

g) registrul de evidenţă a eliberării certificatelor;

h) cotoarele certificatelor eliberate.

(4) Termenele de păstrare a documentelor menţionate la alin. (3) se stabilesc prin

nomenclatorul arhivistic al instituţiilor de învăţământ centre de perfecţionare, aprobat de

conducerea acestora si avizat de direcţiile judeţene/a municipiului Bucuresti ale Arhivelor

Naţionale, potrivit Legii nr. 16/1996 a arhivelor naţionale.

Secţiunea 2

Acordarea definitivării în învăţământ

Art. 26 – (1) Pentru înscrierea la examenul de acordare a definitivării în învăţământ,

candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile privind vechimea la catedră, după cum

urmează:

a) pentru personalul didactic cu funcţia de bază în învăţământ si cu normă întreagă, se

cere un stagiu efectiv de cel puţin 2 ani la catedră;

b) pentru personalul didactic asociat cu cel puţin 1/2 normă didactică în specialitate, care

îndeplineste condiţiile de studii prevăzute de lege, se cere un stagiu efectiv la catedră

de cel puţin 3 ani.

(2) Pentru personalul didactic care nu se încadrează în nici una dintre condiţiile

menţionate la alin. (1), se calculează un coeficient anual de stagiu la catedră prin împărţirea

numărului de ore prestate de candidat în anul respectiv la numărul anual de ore corespunzător

funcţiei didactice cu normă întreagă din care a prestat ore, avându-se în vedere numărul de

săptămâni de activitate didactică din structura anului scolar. Coeficientul se calculează pentru

fiecare din anii de funcţionare la catedră. Stagiul de activitate la catedră prevăzut la lit. a) se

consideră îndeplinit atunci când suma coeficienţilor anuali astfel calculaţi este de cel puţin 2.

(3) Preparatorilor universitari care trec în învăţământul preuniversitar cu o vechime mai

mică de 3 ani, li se recunoaste ca stagiu la catedră perioada în care au funcţionat în această

calitate, conform art. 34 alin. (8) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului

didactic, cu modificările si completările ulterioare.

(4) Asistenţilor si preparatorilor universitari cu o vechime la catedră de cel puţin 3 ani,

care trec în învăţământul preuniversitar, li se acordă definitivarea în învăţământ pe baza unei

inspecţii speciale, conform art. 34 alin. (7) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul

personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare.

(5) In toate cazurile, vechimea la catedră necesară înscrierii se calculează de la data

încadrării în învăţământ până la data de 31 august a anului scolar în care se susţin inspecţia

specială si probele scrise si orale.

Art. 27 – Pentru înscrierea la examenul de acordare a definitivării în învăţământ,

candidaţii trebuie să obţină calificativul de cel puţin „bine” la aprecierile anuale si la

inspecţiile scolare din anii anteriori înscrierii, dacă acestea au avut loc.

14

Art. 28 – (1) Prezentarea la examenul de definitivare în învăţământ este obligatorie după

2 ani de la efectuarea stagiului minim prevăzut la alin. (1) lit. a). Personalul didactic se poate

prezenta la acest examen în 3 sesiuni, în cel mult 5 ani.

(2) Personalul didactic titular care nu obţine, în termenele prevăzute de lege, definitivarea

în învăţământ pierde calitatea de titular si, ca urmare, contractul de muncă individual al

acestuia se desface, potrivit legii. Personalul didactic căruia i s-a desfăcut contractul

individual de muncă urmare a neobţinerii definitivării în învăţământ în termenele prevăzute de

lege, după obșinerea unei noi titularizări se poate înscrie la examenul de definitivare cu

condiţia de a efectua un nou stagiu la catedă de cel puţin 2 ani.

(3) Personalul didactic încadrat pe o perioadă determinată, care nu a obţinut definitivarea

în învăţământ în termenele prevăzute de lege, se poate înscrie la acest examen, după

titularizare, cu condiţia de a efectua un nou stagiu la catedră de cel puţin 2 ani.

(4) Cadrul didactic înscris la examenul pentru definitivarea în învăţământ care nu a putut

susţine probele de examen datorită unor motive temeinice, susţinute cu documente, poate să

susţină probele respective în sesiunea din anul scolar următor, cu aprobarea inspectoratului

scolar. În acest caz, sesiunea de examen la care nu s-a putut prezenta nu se însumează la cele

3 sesiuni, permise în cel mult 5 ani, prevăzute la alin. (1).

Art. 29 – (1) Înscrierea la examenul pentru acordarea definitivării în învăţământ se face

pe bază de cerere, însoţită de dosarul de înscriere, în fiecare an, în perioada 1 octombrie - 31

octombrie, pentru sesiunea din anul scolar respectiv, la conducerile unităţilor de învăţământ.

Dosarul de înscriere trebuie să conţină următoarele documente:

a) cererea tip de înscriere, adresată conducerii inspectoratului scolar, în care candidaţii

vor nominaliza instituţia de învăţământ centru de perfecţionare la care doresc să

susţină examenul;

b) fisa de înscriere, completată, confirmată de conducerea scolii, prevăzută în anexa 2 la

prezenta metodologie;

c) copia legalizată a certificatului de nastere;

d) copia certificatului de căsătorie în cazul schimbării numelui de familie; în caz de

divorţ sau recăsătorie se depun acte doveditoare suplimentare în acest sens;

e) copia legalizată a diplomei de studii, însoţită de foaia matricolă/suplimentul la

diplomă;

f) recomandare scrisă asupra activităţii candidatului, din partea consiliului profesoral al

unităţii de învăţământ unde este încadrat;

g) dovada privind calificativele acordate în ultimii doi ani scolari;

h) document legalizat din care să rezulte că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.68

din Legea învăţământului 84/1995, republicată, cu modificările si completările

ulterioare.

(2) Conducerile unităţilor de învăţământ verifică existenţa si legalitatea documentelor din

dosarele de înscriere, îndeplinirea condiţiilor de înscriere, respectarea prevederilor Legii nr.

128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare si

ale Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Dosarele cadrelor didactice înscrise la examenul de definitivare în învăţământ, care

îndeplinesc condiţiile legale, vor fi înaintate de către conducerile unităţilor de învăţământ

inspectoratelor scolare, unde vor fi înregistrate oficial cu număr si dată.

(4) Cererile de înscriere vor fi supuse aprobării consiliului de administraţie al

inspectoratelor scolare de către inspectorul cu probleme de perfecţionare si formare continuă.

(5) Înstiinţarea candidaţilor cu privire la aprobarea sau respingerea înscrierii se realizează

de către inspectorul de perfecţionare si formare continuă, prin afisare la inspectoratul scolar si

pe site-urile inspectoratelor scolare judeţene/al municipiului Bucuresti. În caz de respingere a

dosarului, candidatul va fi înstiinţat si în scris, cu precizarea motivării respingerii dosarului,

argumentată de articolul legislativ care prevede reglementări în acest sens, până la data de 01

15

decembrie a fiecărui an.

Art. 30 – (1) Procedura de finalizare a înscrierii candidaţilor din seria curentă,

corespunzătoare anului scolar în care se desfăsoară probele scrise si orale, cuprinde

următoarele acţiuni si termene:

a) inspectorul de perfecţionare si formare continuă trimite în fiecare an, până la data de

12 decembrie, instituţiilor de învăţământ centre de perfecţionare, listele candidaţilor

care vor susţine examenul pentru acordarea definitivării în învăţământ în anul scolar

respectiv;

a) directorii unităţilor de învăţământ vor transmite în perioada 7-14 iunie a fiecărui an

procesele verbale de la inspecţiile speciale derulate în anul scolar respectiv, în copie

autentificată prin stampila si semnătura conducătorului unităţii scolare în care s-a

efectuat inspecţia; fiecare proces verbal va fi însoţit de un document din care să rezulte

vechimea la catedră a cadrului didactic.

(2) Pentru finalizarea demersurilor premergătoare obligatorii pentru admiterea

candidaţilor la susţinerea probelor scrise si orale din cadrul examenului pentru acordarea

definitivării în învăţământ, inspectoratele scolare judeţene/al municipiului Bucuresti, prin

inspectorul de perfecţionare si formare continuă, vor transmite instituţiilor de învăţământ

centre de perfecţionare, până la data de 1 iulie, următoarele documente:

a) fisele sintetice cu datele candidaţilor admisi spre a participa la susţinerea probelor

scrise si orale, potrivit specializării pentru care a optat fiecare candidat;

b) dosarele candidaţilor, inclusiv procesele verbale ale inspecţiilor speciale;

c) un document cu informaţii privind vechimea la catedră în ani, luni si zile, pentru

candidaţii care au beneficiat de concediu fără plată sau pentru îngrijirea copilului, ori

pentru orice alte situaţii care ridică probleme privind vechimea la catedră a

candidaţilor.

Art. 31 – Probele examenului pentru definitivarea în învăţământ constau în:

a) inspecţie specială;

b) probe scrise si orale la disciplinele prevăzute în prezenta Metodologie.

Art. 32 – (1) Inspecţia specială pentru acordarea definitivării în învăţământ se realizează

în unitatea scolară unde este încadrat candidatul sau, după caz, într-o altă unitate, cu avizul

inspectorului de perfecţionare si al directorului unităţii scolare respective în perioada 1

octombrie-5 iunie a fiecărui an scolar.

(2) Inspecţia specială se efectuează la 4 activităţi didactice si este valabilă numai pentru

anul scolar în care a fost efectuată.

(3) În situaţia în care candidatul este încadrat pe una dintre specializările de pe

diplomă/diplome, sau pe una dintre specializările pe care o poate preda conform

Cent